apasa-l, apasa-l...apasalapasalapasal

sâmbătă, 28 mai 2011

frana, franuta, franica, franisoara


Dragi mi-s mie pseudo-soferii care sar pe frana de cate ori li se-ndoaie drumu-n fata, dar si mai dragi mi-s aia care se reped cu viteza inspre obstacole si-apoi franeaza cu mare scartz. 
Mai e inca o categorie: aia care nu-si ridica ochii din botul masinii si-s vesnic surprinsi de derularea peisajului.

Demitizata de formularea "la limita evitarii ORICARUI pericol"- treaba care se poate intampla doar daca stai acasa si nici asa nu-i sigur... conduita preventiva scapa bostanaria de cele mai multe ori cand e aplicata.

In capul meu de fata simpla de la tara (expresia apartine unui prieten si-am preluat-o pentru ca-mi place cum suna desi eu n-am avut nici macar bunici la tara) conduita preventiva inseamna:

- sa te uiti inainte (presupunand ca nu dai in marsarier... nu "marsalier") cat vezi cu ochii sau cat iti permite drumul, e de baza sa stii ce urmeaza: curba, coloana, trecere la nivel cu calea ferata...

- educa-ti vederea periferica astfel incat sa vezi (cu coada ochiului) in lateral: cainele, pietonul si alte vietuitoare cu 2 sau 4 labe de-acolo tasnesc in fata masinii.

- noaptea mergi cu o viteza care sa-ti permita sa opresti pe o distanta egala cu distanta pana la care bat farurile... ok, ok... asta-i cam absconsa dar n-am gasit alta formulare. 
Ideea e ca noaptea vederea iti este limitata de puterea farurilor ceea ce inseamna ca s-ar putea sa vezi prea tarziu un obstacol pe drum. 
Eu am facut urmatorul test: mi-am luat ca punct de reper un copac (dincolo de care se-ntindea bezna) si-am trantit o frana apasata... stupoare, m-am oprit dincolo de pom, deci intr-o situatie reala as fi lovit orice-ul care mi-ar fi iesit in cale. Am dedus logic ca mergeam cam tare. Acelasi lucru se intampla in orice situatie cand vizibilitatea e afectata: ceata, ploaie etc. Nu exista reteta universal valabila, farurile mele bat altfel decat ale tale, frana mea tine altfel decat a ta... incerci cand esti singur pe drum si vezi.
Nu-i dovada de curaj sa te repezi ca boul in bezna, e inconstienta!

- nu te baga-n depasire daca nu ai vizibilitate suficienta, principiul "mie nu mi se poate intampla" nu functioneaza. Nici unul dintre soferii implicati in accidente n-au plecat de-acasa cu gandul sa-si faca praf masina si oasele ci li s-a intamplat.

-  la stanga: nu-ti pune mare nadejde in faptul ca cel din spatele tau o sa-ti ghiceasca gandurile, semnalizeaza si redu viteza din timp (asta nu-nseamna cu 1 km inainte, ca am mai vazut imbecili care nu stiu drumul pe care trebuie sa vireze asa ca stau cu 20 km/h si semnalizarea ticaind pana fac coloana-n spate) ca sa-i dai sansa sa nu se opreasca-n bara ta si mai ales sa nu-ncerce sa te depaseasca prin stanga. Din categoria opusa: daca-l vezi pe unu' calare pe linia continua mergand incet si ezitant nu-l depasi... o sa faca la stanga da' nu stie nici el cand. Si va rog din tot sufletelul meu mic si negru, cand virati la stanga nu va luati "avant" din dreapta ca sa ocoliti centrul imaginar al intersectiei, e urat, inutil si periculos.

- regleaza-ti scaunul si volanul astfel incat sa ai acces la toate comenzile si nu lasa spatarul pe spate atat de mult incat sa vezi cerul decat daca ai de gand sa zbori. Nu uita de oglinzi, daca nu-s reglate astfel incat sa vezi in ele... degeaba le ai.

- cunoaste-ti si intelege-ti masina si limitele ei ca s-o poti exploata la maxim in siguranta.

Drum bun :) 




joi, 26 mai 2011

de unde vin florile?

Am primit ceva flori la viata mea, buchete dichisite de trandafiri de la suspinatori in tinerete, orhidee si zambile de 1 martie, flori al caror nume mi-e necunoscut de la insi care vroiau sa ma impresioneze. Toate florile-s frumoase, pana si alea de papadie au farmecul lor.

Azi am primit 2 flori de maces.

Mi le-a inmanat timid, in parcarea de la service, un muncitor care sapa santuri pentru Distrigaz.
Nu m-a fluierat, nu mi-a strigat cuvinte "imbietoare"... a trecut strada pan' la tufa de maces si-apoi a venit drept in fata mea zicandu-mi "Au fost 3, da' una mi-a cazut pe drum". M-am uitat la mainile lui muncite, acoperite de bataturi si indoite de reumatism si nu m-am mirat ca n-a simtit cand i-a scapat printre degete firava floricica.
Cine ma cunoaste stie ca nu ma-nmoi cu una cu doua si nici nu-s vreo sentimentala da' azi mi-au dat un pic lacrimile.

Florile vin de unde nici nu te-astepti...

Placeri vinovate - ep. 1

Imi place Jiji, Jiji Becali. 
Ador seninatatea lui autentica de cioban. Caci Jiji asta e. Nici nu neaga nici n-ascunde. E suficient sa-l vezi cum se lasa s-alunece pe spate-n scaun ghemuindu-se in fata pericolului, e destul sa-i vezi extazul la autogolul lui Dinamo. Degeaba-l tragea Olaroiu de maneca, il durea fix in caciula de astrahan mostenita de la tac-so... pan'la urma cum-necum tot 2-1 era pentru Steaua.
Eu nu ma uit la meci. Nu-s microbista, ma lasa rece cei 22 de cetateni care-alearga toti dup-o minge imbrancindu-se in loc sa-si cumpere cate una de fiecare si s-o bata frumos pe maidan. 

Dar meciul Steaua-Dinamo il am in sange de la tata si nu pot sa ma abtin. Apoi daca-i si finala de cupa... D'aia ieri nu m-am clintit din fata televizorului... ce meci... ce batalie. 
Tot de la tata e si sintagma "Dinamo nu joaca cinstit, da la gioale", sincer credeam ca-i doar o legenda si ca vremea in care dinamovistii isi gadilau adversarii cu crampoanele la fluieru' piciorului a trecut... tare m-am inselat! Locul lui Moti e in K1 nu la fotbal, e atat de agresiv si veninos ca ti-e frica sa-i stai in preajma, pe deasupra are si mutra senina a boului care da cu copita din reflex si nu-ntelege ce-i rau in asta.
Revenind la Jiji... m-am distrat copios la scena de dupa meci in care-l mangaia parinteste pe Borcea pe capatana rotunda si paroasa cu fruntea de-un deget... Jiji, de la inaltimea meciului castigat, devenise duios.

Sarind de la una la alta, ajung la motivul pentru care m-am hotarat sa scriu azi: declaratia lui Borcea "Ghinion, mare ghinion"... nope, ati jucat mai prost decat ailalti. Atat. Si atata timp cat veti continua sa dati vina pe forte oculte, n-o sa faceti nici un progres. 
Ca daca ai curajul sa admiti ca n-ai fost la inaltime exista sansa sa-ncerci sa faci ceva, daca e de la "ghinion" o sa stai cu mainile-n san asteptand un "noroc".
Din pacate sindromul "noi suntem frumosi si destepti, pacat ca n-avem noroc" tine tara asta (si pe fiecare dintre noi) pe loc de 20 de ani.

Romania e o tara frumoasa... da, dar nu s-a murdarit de la ghinion ci de la necioplitii care-o locuiesc, drumurile nu-s stricate de vreo calamitate naturala ci de materialul prost folosit, padurile n-au disparut in urma unui incendiu devastator ci le-au taiat niste nemernici cu pile... 

Ghinion???

vineri, 20 mai 2011

bancuri cu masini - updated

Un sofer este oprit de un politist. Coboara asta din masina ofticat si-l intreaba pe politist:
- Mergeam prea repede?
- Nu, zburati prea jos!
 

Lui Ion i s-a stricat masina, pe cand se-nvartea confuz in jurul ei trece un copilas:
 - Nenea, nenea daca va spun ce are masina imi dati 5 lei?
 - Du-te mai de aici. De un' sa stii tu ce are masina...
Ion continua investigatia prin maruntaiele masinii, nu peste multa vreme acelasi copilas:
- Nenea,nenea ...
 - Lasa-ma copile-n pace ca n-ai de un' sa stii tu ce are masina...
 Dupa doua ceasuri apare iar copilasul:
 - Nenea, nenea daca imi dati 5 lei va spun ce are masina!!!!
Dispus de-acum sa-ncerce orice idee, Ion cedeaza:
 - Bine mai baiete, uite banii, acum zi... ce are masina?
 - E stricata!!!

Miron ii spune lui Codru:
- Nevasta-mea este innebunita dupa masini. I-am cumparat un opel si l-a facut praf intr-un copac. Am iertat-o si i-am luat un solid mercedes, dar l-a terminat intr-un zid de beton.
- Si acum?
- Am gasit solutia: i-am cumparat un jaguar.
- Si merge bine?
- Perfect! Am scapat de griji si cheltuieli.
- Cum?
- A mancat-o din prima zi! Apoi l-am vandut si mi-am luat banii inapoi :)

La scoala de soferi, instructorul intreaba o blonda:
- Imi puteti descrie cum functioneaza motorul?
- Pot sa spun cu cuvintele mele?
- Da, da, sigur...
- Brrrrm brrrrrrrrm brrrrrrrrm

Expira un american, un neamt si-un roman si-n timp ce stateau la coada la poarta raiului intra-n discutii:
- mah americane, tu cum ai murit?
- aaa, io am bagat hamburgeri in mine pana m-am facut de-o tona si-am crapat
- neamtule, tie de la ce ti s-a tras?
- de la munca, am muncit toata viata, 24 din 24, 7 din 7 si m-a ajuns stresul
- romane, tu?
- io mi-am luat BMW X5 si...
- claaar ai avut accident...
- nuuuu, dup'aia am murit de foame !

Asta nu e banc, e pe bune:
La doua saptamani dupa o interventie mega-galactica de 12 ore la un autoturism imi sun clientul sa vad daca-i multumit si zic:
- Buna ziua. Ce mai faceti? Cum merge masinuta?
- Aaa, zice el cu juma' de gura, merge biiine, numa' ca are o problema foarte grava...
Mi-a stat inima si muiere fiind mi-am facut instant vreo 10 scenarii tragice in cap, numai ca in timp ce inventariam mental suruburile pe care-am fi putut sa le uitam nestranse a venit completarea:
- Are rezervorul gol !!!

miercuri, 18 mai 2011

cei 2 R - respect si reciprocitate

Tocmai m-am umplut de nervi asa ca adresez aceasta scrisoare deschisa tuturor necioplitilor care se cred buricu' pamantului si-n acelasi timp cer scuze celor 99% dintre clientii mei care au dovedit ca merita tot respectul si consideratia mea:

Mai marlane,
Un service autorizat functioneaza dupa reguli bine stabilite asa ca nu profita de usa deschisa ca sa te repezi ca-n curtea ma-tii  in service cu masina cu tot cand ti s-a spus ca masina o baga in service mecanicii. Ca daca nu-ti puneam husa pe scaun si pe volan mai ca te-as fi inteles, da' asa n-ai nici o scuza. Si asta nu-i o regula pusa-n doru' lelii, ci justificata de faptul ca-n service sunt alte masini, scule, oameni si usa ingusta. In plus, spre deosebire de mecanici, tu n-ai asigurare profesionala ca sa te plimbi ca Voda prin loboda pe la mine prin atelier.

Si nu confunda privilegiul (acordat de putine service-uri... acum inteleg si eu de ce...) de a putea sa-ti vezi masina in timpul executarii lucrarilor cu dreptul inalienabil de a-ti pune manusile ca sa-i "ajuti" pe mecanici si nici nu te plimba pe sub masina ridicata pe elevator ca eu nu-mi risc businessul si nici libertatea pentru hobby-urile tale.
Inchiriaza-ti un garaj si joaca-te cum vrei tu, dar daca ai ales sa vii la acest service (ca nu-mi permit sa vorbesc in numele altora) respecta-mi mecanicii la fel cum te respecta si ei pe tine si respecta-mi atelierul asa cum respecti orice alta proprietate privata.

Si daca ti-ai pus de 240.000 km numai placute de frana moi ca sa nu-ti uzezi discul si umbli cu rulmentul rablagit de nu-stiu-cata-vreme de s-a-ncins pana s-a sudat fier pe fier si se-ndoaie presa de 15 tone si rulmentul tot nu iese poate-ntelegi de de nu vreau sa fortez si sa risc sa-ti ovalizez sau sa-ti sparg mult-iubitul disc de frana (pe care oricum va trebui sa-l schimbi cu totul ca rulmentul ala nu mai iese de-acolo in veci).

Si daca nu-ti plac regulile mele, du-te la ce service vrei tu, ca-s 182 de service-uri autorizate in judetul Arges (cate-or mai fi pe sest numa' Dumnezeu stie) si ai de unde-alege. Ca de maine, din cauza ta, o sa pun pe usa un afis ca-mi rezerv dreptul de a-mi selecta clientii.

Asa ca, din respect pentru atelier, pentru mecanicii mei si pentru mine, reclama mea pe ziua de azi suna asa:
Ofer servicii de calitate clientilor educati, 
ceilalti puteti merge la Gigel in fundu' curtii, unde orice s-ar intampla... va meritati soarta !!!

p.s. cer inca odata scuze majoritatii clientilor mei prezenti si viitori.

Cel mai frumos compliment

Scriam intr-un post mai vechi despre frica de service, locul unde te duci inghetat de spaima si cu simturile ascutite la maxim. Ti-e frica sa nu te fure, sa nu-ti strice masina, sa nu-ti puna la plata hartia igienica pe care-ai folosit-o ca sa-ti stergi posteriorul cand te-a lovit spasmul emotiei.

In materie de service auto, cel mai fumos compliment este increderea.

Ea se manifesta diferit de la om la om: incepand cu acceptarea sfaturilor, continuand cu absenta durerii de stomac atunci cand iti vezi masina insirata pe podeaua atelierului si culminand cu...

Dar mai bine sa va spun povestea de la inceput, clientul de care va povestesc e tipicar, atat de tipicar incat si-a cumparat capacelele de la prezoanele rotilor OEM. Are habar in ce directie se-nvarte piulita si pune intrebari pertinente. Masina lui arata si functioneaza ca noua desi nu mai e demult tinerica.

Ei bine, acest domn (care nu bea si nu pierde noptile) a adormit pe canapeaua din sala de asteptare in timp ce mecanicii mei lucrau la masina lui. A dormit somn senin de copil fara griji vreo ora. Ce-i drept am avut grija sa nu trantesc usile si i-am rugat pe ceilalti clienti si frunizori care s-au perindat prin incapere sa vorbeasca in soapta.
N-am sa-i dau numele dar ii multumesc pentru incredere.

Pentru mine asta inseamna ca mi-am atins scopul.

miercuri, 11 mai 2011

Accesorii auto - ce ne-am face fara ele?

Multe si marunte "ajutoare-de-sofer" s-au inventat de-a lungul vremii, insa doar cele mai utile si functionale dintre ele au ramas sa faca istorie si sa ne usureze "munca" de conducatori de autovehicule.

Desigur ca in 1885 cand a inventat centura de siguranta, Edward J. Claghorn din New York nu s-a gandit ca o sa vina un destept sa-i ataseze o goarna care sa ma scoata pe mine din sarite cand uit sa-mi-o pun (centura desigur). Si-n fond… draga legislativule care nu mai poti de grija mea… asa cum nu primesc amenda pentru ca ma sinucid cu tigari, alcool si junkfood asa n-ar trebui sa primesc nici pentru centura… m-am priiiiins: tre’ sa nu mor brusc si tanara ca sa am timp platesc taxe  dar nu-i problema daca ma duc inainte de a apuca pensia.

Prima lege care cerea ca “trasurile cu motor” sa aiba mijloace de semnalizare acustica a fost promulgata in Franta in 1899. Epoca goarnelor electrice incepe in 1908 cand F. W. Lowell cumpara licenta de fabricatie si le da un nume cu rezonanta  klaxon (klaxo inseamna in limba greaca “a striga”).

In 1901 britanicul Frederick William Lanchester inventeaza sistemul de franare cu disc. In acelasi an apare prima bara de protectie inspirata din tampoanele vagoanelor de tren.

In 1903 Mary Anderson primeste brevetul de inventie pentru primul dispozitiv de sters geamuri. Primele stregatoarele de parbriz sunt niste lamele de cauciuc actionate manual de catre sofer. In 1921 apar stergatoarele actionate de un “motor pneumatic” conectat la admisia motorului, mai pe romaneste functionau cu presiunea de pe galeria de admisie, de urcai o panta si tragea motoru’ greu… lesinau si stergatoarele. Versiunea electrica apare in 1926 si e “made in” Bosch.  In 2011 primesc un telefon disperat: “PLOUAAAAA!!!” zicandu-mi in sinea mea “Asa, si? Crezi ca-s Sfantu Petru?” raspund politicos: “Cu ce pot sa-te-ajut?”. “Nu-mi merg stergatoarele”, veni prompt raspunsul. Eh, asa da “Vino la service”… “Nu pot, ca-s in … Grecia”… apoi… ghinion, ca prin telepatie inca n-am reparat vreo masina. Norocul lui ca ploaia s-a oprit si si-a putut continua drumul… mare inventie dom’le.

In 1910, Vincent Bendix patenteaza sistemul care ii va purta numele – starterul electric. Acesta va permite accesul femeilor din lumea intreaga la sofat deoarece pornirea la manivela depasea posibilitatile fizice ale multora dintre ele. Imi aduc aminte din copilarie ca dupa 6 luni de stat de butuci iarna, masina bunicului meu, o Dacia 1100, nu mai pornea decat la manivela. Mancandu-ma aprig in dos sa aflu de ce ma tot da bunicu’ la o parte si nu ma lasa sa vad ce vraji face acolo, profitand de un moment de neatentie am pus mana pe manivela si cu norocul incepatorului am infipt-o drept in lacasul ei. Norocul, daca se poate numi asa, a continuat si intepenindu-ma pe picioare am executat concomitent urmatoarele: am pornit motorul, am luat o manivela-n stern, am cazut pe spate si am mai apucat numai sa aud “nu-i vina mea, dracu’ asta de copil nu se potoleste”… d’aia-mi place mie nenea Bendix, il ador.

In 1911 Ray Harround castiga, cu o viteza medie de 119 km/h, cursa de la Indianapolis datorita unei oglinzi care-i permitea nu numai sa vada in spate dar si sa-si lase copilotul pieton. Masina devenita astfel monopost era mai ingusta, mai aerodinamica si mai usoara.

Francis W. Davis – inginer la o companie de transport constata pe pielea lui cat e de greu sa virezi o masina mare si incarcata asa ca isi da demisia si se dedica perfectionarii unui sistem hidraulic de directie. In 1920 reuseste sa produca un rudiment de servodirectie dar varianta comerciala va fi disponibila abia in 1951. Daca ati avut ocazia sa conduceti o Dacie veche, d’aia cu volan de ebonita stiti ce mare gaselnita e servodirectia asta.

In 1929, Paul Galvin inventeaza primul radio pentru masina. Primele modele erau disponibile doar after market. Galvin a rupt inima targului botezand noul produs MOTORola. Aratau asa:

Pana in 1932, portbagajul era o valiza mare si rezistenta pe care o legai cu doua curele de dosul masinii… noroc cu fantezia designerilor de caroserii care au decis sa puna in spatele masinii un fel de cocoasa de tabla. N-a durat mult pana cand spiritul practic a invins si galma “aerodinamica” a devenit spatiu de depozitare.

Buick monteaza primele lampi de semnalizare in 1938. Semnalizarea prin mijloace mecanice aparuse la inceputul secolului si era formata dintr-un brat care-si schimba pozitia (stanga-centru-dreapta) asezat in spatele automobilului si un levier de actionare in interior. Primul brevet de semnalizare electrica a schimbarii de directie a fost pentru o pereche de manusi cu bec… da, da… astfel soferul care semnaliza cu mana (ca la bicicleta) putea fi zarit de la mai mare distanta.

Prima masina cu sistem de refrigerare (aer conditionat) a fost un Packard in 1940, totusi am ales o fotografie cu un Chevrolet cu... frigider :-)

In 1945, Ralph Teetor exasperat de faptul ca avocatul lui cel vorbaret incetinea si accelera in ritmul conversatiei inventeaza Cruise Control. Aceasta facilitate a fost oferita publicului in 1958 de Chrysler la modelele Imperial, New Yorker si Windsor.

Primele geamuri actionate electric au fost montate de Daimler in 1948.

Primul sistem electronic de injectie a carburantului a fost inventat in Marea Britanie in 1966… la noi, inca mai auzi cate-un destept ramas in vremea carburatorului cum isi sfatuieste odrasla suita la volanul unei masini din 2007 care nu porneste la prima cheie “da-i pedale c-o ia”… o ia pe dracu’, pe sistemul electronic de injectie il doare undeva de pedalele tale…

General Motors inventeaza airbag-urile, acestea sunt oferite optional consumatorilor incepand cu anul 1973.

Ideea farurilor i-a venit unui cetatean care din motive necunoscute n-a reusit sa ajunga acasa pana la lasarea serii asa ca a fost nevoit sa apeleze la un fermier amabil care i-a luminat drumul cu un felinar. Asa s-au nascut lampile cu ulei ce puteau fi atasate masinii. Odata cu cresterea vitezei de deplasare, palpaitoarea flacara din felinar n-a mai facut fata asa ca urmatorul pas au fost farurile cu acetilena sub presiune. Primii acumulatori au fost montati pe automobile tocmai pentru a alimenta becurile de la far iar suprema evolutie a fost becul dual care permitea comutarea pe faza scurta la intalnirea cu un alt vehicul.

Evident in istoria automobilului au fost o sumedenie de inventii nepractice si care au fost “eliminate” de consumatori dar cea mai tare mi s-a parut urmatoarea:
Lemuel Bosco din Akron-Ohio s-a trezit fara masina in ciuda antifurtului de 5$ pe care il montase. Necajit de intamplare a inventat “Bosco Collapsible Driver”, un papusoi gonflabil de pus pe locul soferului care sa dea impresia hotilor ca in masina e cineva. Treaba se-ntampla in 1910 si gonflabilul semana leit cu Charlie Chaplin, cu mustata cu tot. Inventia a murit in 2 ani fiindca si cel mai tampit hot se prindea in scurt timp ca ocupantul masinii nu misca deci e ori mort, ori in coma… ori fake.

Discalimer: datele inventiilor si inventatorii sunt deseori disputate intre popoare. Din multimea de versiuni le-am ales pe cele mai credibile dar nu-i exclus sa gasiti si alte variante pe net.

marți, 10 mai 2011

Despre viteza… altfel

“ne place, ne place/ ne place, place, place...” – cine zice ca nu… ori e fariseu ori a luat ceva amenzi de curand si-si aminteste gustul amar al numaratului de puncte…

Viteza nu e absoluta ci relativa: 200 km/h in Germania pe autostrada nu-ti da fiori cum iti da o curba in ac de par luata cu 70. Sa scoti 35 min pe A1 tine de puterea masinii si m-as risca sa zic ca-i oarecumva teribilism avand in vedere cate gropi te-asteapta “cu bratele deschise”…
Sa storci de la o masina medie tot ce poate pe un drum de munte, sa optimizezi virajele, sa stii cand sa schimbi viteza si cand sa reduci/ accelerezi mi se pare mai interesant decat talpa bruta.

Si ca sa ne “calibram” vitejiile sa facem o scurta incursiune in istorie:
1813 – primul record de viteza (neomologat) – 4,8 km/h
1989 – primul record de viteza omologat – 63 km/h

1899 – prima depasire a sutei, respectiv 105 km/h – intr-o masina care-n loc de volan are o “manivela”

1904 – 153 km/h… parca elanul tau autostradal nu mai are aceeasi valoare cand stii ca stra-strabunicu’, in conserva de mai jos (care era la vremea ei varful de lance al tehnologiei) te-ar fi depasit fara flashuri… ca faruri n-avea…

1909 – 201 km/h … douasuteunukilometripeora… strabunica avea inca rochii lungi pana-n pamant si strabunicu-si rasucea mustata cu ceara de albine. In 1905 se inventasera stergatoarele de parbriz iar in 1907 bachelita (primul material plastic), cam tot pe-atunci au aparut fermoarul, becurile cu neon, aspiratorul, demarorul electric si… ecstasy.

1926 – 270 km/h… fustele se scurtasera, femeile purtau parul tuns iar mustata nu mai era la moda. In 1922 apare primul film 3D ce putea fi vizionat cu ajutorul ochelarilor cu o lentila rosie si una verde. Apar semaforul si televiziunea, mancarea congelata, incintele acustice (boxe) si guma de mestecat. Nici asta n-are faruri…

1929 – 370 km/h

1935 – 482 km/h, in acelasi an se inventeaza radarul… oare de ce?

Ne oprim aici pentru ca istoria mai recenta e cunoscuta de multi, e suficient sa amintim ca bariera celor 1000 km/h s-a atins in 1970 iar viteza sunetului in 1997.
Evident ca masinile de serie mai au inca de asteptat pana sa ajunga la astfel de performante, infrastructura noastra e departe de a putea “gazdui” asa bolizi (oare mai apucam minunea?)

MORALA: suntem cu masinile de serie la nivelul performantelor sportive din 1927… in conditiile astea se mai simte cineva zmeu?
Data viitoare povestim despre cum si cand au ajuns pe automobile toate gadget-urile de care ne bucuram astazi.

miercuri, 4 mai 2011

Jegul din masina mea – DIY


Hai sa-ncepem c-un mic test: ia un servetel umed si freaca apasat cu un colt plasticul de pe bord, cu alt colt dosul volanului, coltul 3 e pentru panoul de la usi iar coltul 4 e pentru tine sa te stergi pe maini cand termini... e murdarica masina ta, nu?
Si daca atunci cand dai drumu la aerul conditionat iti vine un damf de sosete uitate-n punga de plastic dupa o plimbare la Vama Veche si gasite dup-o luna... chiar ai o problema.

Nu discutam aspectul estetic ci pe cel igienic: masina aduna “reziduuri” de prin toate locurile pe unde calatoreste. Ele, reziduurile, salasuiesc in filtrul de aer si de polen, pe conductele de aer si pe toate suprafetele prezente in masina. Fumul negru de la dieselul din fata ta nu ti-a intrat doar in nari, el s-a depus deja in habitaclu... peste tot.
Plasticele din masina nu-s netede pentru ca s-ar zgaria usor si zgarieturile s-ar vedea foarte tare, din pacate asta inseamna si ca atunci cand stergem bordul, il curatam doar la suprafata, in micile “crevase” ramane o mazga formata din detergent si praf, care se usuca si se “cimenteaza”. Grilele de la aeroterme au deschideri foarte mici si inaccesibile carpei. Scaunele au cusaturi care aduna tot felul de scame.

Ce poti face?
Ori te duci la o firma serioasa de detailing auto ori iti sacrifici o zi si te-apuci singur de treaba.

Daca ai decis sa-ti cureti masina singur iata cateva sfaturi utile:
-          Nu poti face curatenie folosind “scule” murdare – carpe, bureti, lavete toate trebuie sa fie impecabile
-          Fa ordine in masina, arunca gunoiul, goleste scrumiera si abia apoi da cu aspiratorul (nu uita sa aspiri spatiile de depozitare, inclusiv torpedoul). Si daca tot veni vorba de aspirator: cele mici “de masina” alimentate din priza de la bricheta nu fac fata la o curatenie generala, pur si simplu n-au forta necesara – e drept ca-s mai bune decat nimic.
-          Orice detergent ai folosi incearca-l intai intr-un loc putin vizibil – cu cat e mai eficient cu atat e mai agresiv si risti sa te trezesti cu pete decolorate
-          Freaca insistent suprafetele de plastic, clateste carpa des si nu dispera daca vezi ca tot iese negreala... o s-o birui pana la urma
-          Nu-s inspectorul Monk dar daca tot te-ai apucat, ai putea sa iei o cutie de betisoare pentru urechi si sa cureti grilele aerotermei
-          Daca ai tapiterie de piele, fii precaut si foloseste doar produse speciale pentru piele, daca-i de culoare deschisa... las-o pe mana specialistilor.
-          Ca si atunci cand faci curatenie in casa, ia-o de sus in jos: plafon, geamuri, bord, panourile de la usi, scaunele si la final finiseaza mocheta
-          Nu “unge” bordul cu silicon lucios, nu mai e la moda si aduna praful, exista solutii cu aspect mat pentru protejarea suprafetelor de plastic, is mai elegante si mai putin slinoase, foloseste-le cu incredere. Nu aplica pe volan astfel de solutii, favorizeaza transpiratia mainilor si te vei simti mereu unsuros, plus ca exista riscul sa-ti alunece mana pe volan
-          Pentru geamuri, in ciuda reclamelor la produse cu otet, cu amoniac, cu esenta de balaur... foloseste solutie de parbriz concentrata, nu lasa urme si curata foarte bine

Schimba filtrele de aer si polen la fel de des ca pe cel de ulei, nu te zgarci la calitatea filtrelor, altfel o sa tragi pe nas toate particulele care plutesc in atmosfera si din pacate... n-avem cea mai curata tara...

Daca atunci cand pornesti aerul conditionat simti un miros neplacut trebuie neaparat sa faci o igienizare, te sfatuiesc sa mergi la un service auto care are Aircomatic, nu e scump si functioneaza in toate cazurile. Sprayurile din comert sunt frectie la picior de lemn, acopera pentru scurt timp mirosul si atat.

Atentie mare la odorizante si nu vorbesc aici de gusturile personale in materie de parfum ci de faptul ca majoritatea pateaza, insa unele-s si mai perfide: ataca vopseaua de pe plastic care se basica si in final se jupoaie.
Spor la treaba

marți, 3 mai 2011

Tocuri pe ambreiaj

Nuuuu, nu-i un articol misogin, doar is femeie... nu pot da cu paru-n suratele mele... sau pot?

N-o sa incep c-o serie de truisme gen: femeile la volan sunt mai precaute... o sa trec direct la: Dumnezeu ne-a inzestrat diferit (sunt si exceptii asa ca nu dati cu piatra):

-   -   - femeia are vederea periferica mai buna (d’aia vede toate vitrinele si afisele cand e la volan si tot din acelasi motiv strada-i pare mai aglomerata) barbatul are vederea focusata inainte – narav de vanator (d’aia vede pe ploaie printre stropi fara sa foloseasca stergatoarele de parbriz spre disperarea noastra si traficul i se pare simplu)
-          - barbatii sunt mai “tehnici” si executa task-urile condusului corect, femeile-s mai “artistice” si pun fantezie in tot ce fac... 
-          - barbatii se orienteaza mai bine in spatiu, isi iau repere, stiu exact care-i stanga si care-i dreapta, femeile-ntorc harta cu fundu-n sus ca s-o potriveasca pe directia de mers (noroc cu GPS-ul)
-          - barbatii-s mai interesati de “cum functioneaza”, femeile de “cum arata”. El isi cumpara un 1.9 de 150 de cai, ea-si cumpara o buburuza rosie... vorbim de aceeasi masina, difera doar unghiul din care-i privita.

Si uite-asa ajungem, pe ocolite, la ce ne doare: o gamba feminina incordata de un toc de 12 cm e fantezia oricarui mascul si cosmarul oricarui ambreiaj pentru simplu fapt ca laba piciorului se afla deja in extensie si sprijinind tocul in podea cu greu mai putem sa ne intindem astfel incat sa apasam pedala pana la fund... urmeaza pomenirea stramosilor cutiei de viteze si indesarea cu forta a schimbatorului in treapta dorita.

La asta se adauga naravul piciorului tinut vesnic deasupra pedalei de ambreiaj si care, obosit, coboara suficient cat sa se sprijine discret pe pedala: moartea rulmentului de presiune.

Ca sa poti conduce eficient cu tocuri ar trebui sa conduci o duba, pozitia inalta a scaunului pune genunchiul in unghi de 90 de grade si-ti permite sa actionezi pedalele corespunzator in ciuda tocurilor.
Daca n-ai duba:
-          - Ia-ti o pereche de balerini in masina si schimba-te, e un efort pe care merita sa-l faci deoarece ambreiajul e scump si lesne de stricat iar cutia e si mai si :-)
-          - Ridica sezutul scaunului mai sus (daca e reglabil) si impinge scaunul mai in fata, n-o sa arati ca o diva dar e eficient
-          - Obisnuieste-te sa tii piciorul stang pe foot-rest chiar si atunci cand circuli prin oras
-          - Daca ti se pare complicat, ia-ti o masina cu cutie automata, e mai scumpa dar iti rezolva problema

Domnilor, cand vindeti o masina nu mai insistati pe “a fost condusa de o femeie” asta e un semn bun doar pentru curatenia interiorului, din punct de vedere tehnic poate fi o nenorocire.

Imi cer scuze tuturor exceptiilor :-)