Scârț...

Să ridice mâna cine n-a auzit măcar un scârț iarna la mașină...
Aha! Știam eu!
O să încercăm astăzi să ne dumirim ce scârțâie și dacă e grav sau nu.
Să pornim de la faptul că aerul conține vapori de apă și aceștia condensează. Iarna apa se transformă repede în gheață care-i destul de ”lipicioasă”, a pățit-o oricine a încercat să pună mâna pe un obiect metalic la vreme de ger.
Ați băgat de seamă că dimineața gasiți mașina acoperită de gheață chiar daca afară nu a nins? Aceeași
Acum imaginați-vă cum se ”lipesc” rolele și întinzătoarele de suport si de curele. La pornire motorului, în afară de forța de inerție a acestui mai trebuie să învingem și forța gheții. De cele mai multe ori motorul reușește să facă asta însă bucățele de gheață vor mai rămâne cauzând diverse sunete ciudate. Când gheața se topește, apa rezultată face cureaua de accesorii să scârțâie.
În majoritatea cazurilor zgomotele dispar atunci când motorul se încălzește.
Propun să vă gândiți la următorul aspect: știut fiind că la frig cauciucul devine mai rigid anvelopele de iarna sunt facute dintr-un cauciuc special care rămâne flexibil si la temperaturi foarte scăzute... totuși cureaua de transmisie (care-i tot din cauciuc) e aceeași și vara și iarna, nici bucșile nu se schimbă după anotimp, nici garniturile de la portiere. Cum așa? Da, sunt făcute din materiale speciale care rezistă la variații mari de temperatură. Cu toate acestea cauciucul își pierde în timp proprietățile iar o curea veche, o bucșă veche, o garnitură veche vor deveni mai rigide iarna și se pot rupe.
Trăim vremuri grele din punct de vedere economic însă ar trebui să verificați și să schimbați dacă este cazul acele componente despre care se știe că sunt predispuse să cedeze iarna lăsându-vă in pană.
Întotdeauna reparația unei mașini rămase în pană costă mai mult decât o reparație programată.
De ce?
Pentru că se adaugă, în cele mai multe cazuri, costul tractării și costurile pieselor avariate de piesele care au cedat. O distribuție ruptă sau decalată de pornitul tras/împins se lasă cu supape (în majoritatea cazurilor), bucăți din cureaua de accesorii pot ajunge să blocheze diverse părți în mișcare.
Dacă vă doriți o iarnă fără evenimente neplăcute, vă așteptăm La Service pentru o verificare a stării generale a mașinii.

In fiecare miercuri seara...

la ora 18.00
pe ARGES TV

http://www.youtube.com/watch?v=sDoMxLt0wHM&feature=player_embedded

Daca aveti sugestii, intrebari, nedumeriri le puteti posta aici la comentarii si daca informatiile sunt de interes general va vom raspunde in emisiune, iar daca se refera la o problema specifica veti primi raspuns pe blog.

Iarna nu-i ca vara...

Iată că, după mulți ani atipici, avem parte de-o iarnă ca în copilărie, cu geruri și zăpada de la începutul lui decembrie și probabil așa o s-o țină până prin martie.

Totuși pe lângă bucuria copiilor, frigul și zăpada aduc și o serie de neplăceri în exploatarea autoturismelor. 

Acum se vede cine are bujiile în stare de funcționare si cine nu. Tot acum încep să scârțâie rolele întinzătoare si fulia de la alternator. Acumulatorii își dau sufletul încercând să învârta ”pe uscat” un motor al cărui ulei stă pe fundul băii sub formă de magiun iar antigelul îndelung subțiat cu apă de-a lungul verii îngheață bocnă.

Dacă plănuiți să folosiți mașina iarna aceasta ar fi bine să faceți o vizită la service pentru verificare.

La ce vă puteți aștepta?

Cele mai frecvente și neplăcute defecte apărute odată cu frigul sunt:

- bujiile incandescente arse care abia acum își arată ”colții” știut fiind că motoarele diesel pornesc fără ajutor atâta timp cât temperaturile sunt peste zero grade. Cu o bujie arsă, motorul pornește chinuit, de la două în sus o mai puteți porni doar dacă stă la soare suficient timp cât să se încălzească. Nu încercați să schimbați bujiile incandescente în parcare - riscul să rupeți vreo bujie în chiulasă e destul de mare iar extragerea ei va fi costisitoare.

- dopurile de gheață din antigelul cu concentrație necoprespunzătoare - pot fi ”norocoase” dacă s-au format pe furtune care sunt suficient de elastice ca să suporte dilatarea apei sau ”ghinioniste” dacă se formează în interiorul unor structuri rigide pe care le pot fisura. Dacă mașina totuși pornește dar temperatura antigelului urcă nefiresc de repede inseamnă că circuitul este obturat de un dop, opriți mașina și n-o reporniți decât dacă aveți certitudinea că s-a dezghețat (ceea ce-i destul de greu deoarece, de obicei, ”antigelul” face dopuri mari, voluminoase) și mergeți imediat la service pentru verificarea mașinii și inlocuirea antigelului.

- dopurile de gheață din combustibil - nu vă năpustiți să dați imediat vina pe calitatea combustibilului. De la variațiile de temperatură se poate forma condens și în cea mai pricopsită motorină/ benzină iar conductele de combustibil au diametru mic și se obturează lesne. Dacă dați mult la automat și motorul după ce-a dat semne de pornire renunță brusc la luptă... cel mai probabil e un dop de gheata pe circuitul de combustibil. Pentru a preveni acest tip de incident, mergeți iarna cu rezervorul plin, în orice caz nu lăsați nivelul combustibilului să scadă sub jumătate.

- dopul de gheață din eșapament - nu râdeți, mi s-a întâmplat chiar mie. La mașinile cu motoare de cilindree mai măricică, exploatate în regim de oraș și care fac puțini kilometri ”între chei”, apa rezultată din arderea combustibilului condensează în toba de eșapament iar peste noapte îngheață. În funcție de configurația țevii de eșapament, aceasta poate fi obturată de apa înghețată - care, după cum știm de la fizică, își mărește volumul. În absența evacuării, gazele de eșapament ”asfixiază” motorul. Mașina va porni dar se va opri după câteva ture, eventual cu un șuierat destul de ascuțit. În acest caz cea mai bună soluție este să o lăsați la dezghețat peste zi, la soare. Odată dezghețată o veți putea porni, însă ar fi bine să mergeți cu ea cel puțin 40-50km astfel încât toba să se încălzească suficient și să se evapore apa. În caz contrar o veți lua de la capăt a doua zi. O idee mai puțin ortodoxă dar care funcționează este practicarea unui orificiu de max 2 mm în diametru în punctul cel mai de jos al tobei astfel încât apa să nu se acumuleze ci să se scurgă.

Data viitoare vom vorbi despre efectul frigului asupra părtilor în mișcare: role, rulmenți etc.