Scriam intr-un post mai vechi despre frica de service, locul unde te duci inghetat de spaima si cu simturile ascutite la maxim. Ti-e frica sa nu te fure, sa nu-ti strice masina, sa nu-ti puna la plata hartia igienica pe care-ai folosit-o ca sa-ti stergi posteriorul cand te-a lovit spasmul emotiei.
In materie de service auto, cel mai fumos compliment este increderea.
Ea se manifesta diferit de la om la om: incepand cu acceptarea sfaturilor, continuand cu absenta durerii de stomac atunci cand iti vezi masina insirata pe podeaua atelierului si culminand cu...
Dar mai bine sa va spun povestea de la inceput, clientul de care va povestesc e tipicar, atat de tipicar incat si-a cumparat capacelele de la prezoanele rotilor OEM. Are habar in ce directie se-nvarte piulita si pune intrebari pertinente. Masina lui arata si functioneaza ca noua desi nu mai e demult tinerica.
Ei bine, acest domn (care nu bea si nu pierde noptile) a adormit pe canapeaua din sala de asteptare in timp ce mecanicii mei lucrau la masina lui. A dormit somn senin de copil fara griji vreo ora. Ce-i drept am avut grija sa nu trantesc usile si i-am rugat pe ceilalti clienti si frunizori care s-au perindat prin incapere sa vorbeasca in soapta.
N-am sa-i dau numele dar ii multumesc pentru incredere.
Pentru mine asta inseamna ca mi-am atins scopul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu