Cat costa incapatanarea

O să vă spun o poveste de dată recentă fără să dau nume, o să vedeți imediat de ce :-)

Domnul M., client vechi de-al nostru, a venit reclamând că volanul autoturismului personal revine foarte greu după viraj.

Am făcut proba de drum, avea dreptate.

Așa cum era normal, am ridicat mașina și am verificat toate componentele care iau parte la manevra de viraj. Singura problemă era pompa de servo-direcție care avea uleiul mult peste nivel și de o culoare dubioasă.

Fiind cea mai puțin costisitoare și simplă intervenție, am decis să schimbăm lichidul hidraulic.

Zis și făcut, numai că văzându-se cu uleiul la nivel, pompa s-a hotărât să nu mai colaboreze, astfel că rotile și volanul nu mai reveneau deloc din viraj.

Era clar că pompa-și dăduse obștescul sfârșit.

Totuși clientul meu s-a gândit să ceară o a doua părere și a dus mașina în reprezentanță. Acolo după o sumară examinare în mers i s-a dat verdictul: caseta de direcție.

A doua zi dl.M a venit la mine victorios, fâlfâind o coală A4 pe care reprezentanța scrisese negru pe alb că trebuie schimbată caseta.

- Vezi că n-ai avut dreptate? Uite, reprezentanța zice că-i caseta.

- Io zic că-i pompa, dar deoarece mașina vă aparține... rămâne la alegerea dvs. pe-a cui diagnoză vreți să mergeți.

- Reprezentanța a zis caseta, caseta o schimbăm.

- Și dacă o schimbăm și mașina tot nu merge, ce facem? - l-am întrebat cam nedumerită.

- Nu-i treaba ta, io plătesc.

- Eu tot zic că nu-i caseta... am încercat încă odată să-l scutesc de-o cheltuială inutilă.

- Ba nu, schimbăm caseta că nu sunteți voi mai deștepți decât reprezentanța...

- Ok.

Zis și făcut, am comandat caseta (care nu-i o piesă ieftină) am montat-o și... ce să vezi... mașina mergea fix ca înainte, adică prost. Clientul băgase deja capul între umeri și începuse să bombăne.

Exact în acele momente i-a sunat telefonul:

”Bună ziua, suntem de la reprezentanța X, ați fost la noi la service ieri, v-am sunat pentru feedback... ați fost multumit?”

Cine mă cunoaște cât de puțin știe că am un vocabular extrem de bogat și colorat... dar în acea zi am învățat cuvinte noi. Bietul om le-a zis tot ce-avea pe suflet în termeni deloc protocolari, ceea ce oricum nu i-a mai folosit la nimic... că doar ăia nu s-au oferit să-i dea banii înapoi.

A doua zi i-am schimbat pompa de servo și mașina a mers...

Sa faci ce zice popa...

nu ce face el.
aka
Cizmarul n-are pantofi, croitorul n-are nădragi și mie nu mi-a pornit mașina.

Pe scurt, mașina mea, care e în perfectă stare tehnică deoarece sunt maniacă (oricine mă cunoaște poate depune mărturie) s-a hotărât într-o dimineață, după o noapte geroasă, să nu mai pornească. 1-2-3 chei, brîîîm, brîîîm, nimic.
Între timp bateria (care nu mai e fată mare la cei 7 anișori ai ei) a decis și ea să nu mai colaboreze...
Pentru că n-aveam timp de investigații am lasat-o acasă și am plecat, bombănind, cu taxiul.
Convinsă că-i de vină bateria, am lăsat-o-n pace încă vreo două zile (tot geroase și alea) iar sâmbătă (pe la 3-4 grade pe plus) i-am dat curent de la mașina soțului meu... numai că... stupoare... motorul dădea să pornească și după 2-3 învârtituri se oprea inexplicabil... Ghinion, nu-i acumulatorul...  Ce poate fi?

N-o să vă plimb prin toate scenariile apocaliptice care mi-au trecut prin minte, o să trec direct la: ”mama ta de mașină, dacă așa te porți tu cu mine... îți dau cheie până ori mori, ori pornești”... zis și făcut.

La a nuștiucâta cheie (când aveam deja neuronii pe moațe) motorul a pornit șovăielnic, a mers un pic stil ”Dacia înnecată cu matrafox” (BTX pentru cunoscători) și apoi s-a oprit fâsâind ca un balon înțepat... pe țeava de eșapament ieșea un firicel subțire de abur...
Am mai lăsat-o la soare vreo oră, i-am pus din nou bornele la bateria Varta de 74Ah (gigantică pentru mașina mea) și...
La prima cheie motorul a pornit din nou, destul de ezitant, dupa care s-a auzit un pocnet ca de pistol și din țeava de eșapament a sărit un dop de gheață.

Da, da, știu, eu sunt cea care v-a ținut teoria condensului... dar în seara dinainte de prima ”nepornire” m-am grăbit și cheie-3km-cheie... toba s-a umplut de apă iar pentru că țeava intermediară de eșapament este mai jos decât toba când am oprit motorul condensul s-a scurs lin încotro l-a chemat gravitația și până dimineață a înghețat bocnă.

Înainte de a continua povestea trebuie să vă trimit la titlul postului... nu faceți ca mine care în lipsă de altă soluție mi-am practicat două găurici (de 2 mm diametru) în punctele cele mai de jos ale tobei în dreptul celor două tevi de evacuare.
De-atunci mă tot minunez câtă apă rezultă din arderea câtorva litri de benzină.

Trăiască primăvara și drumurile lungi...


p.s. Cârcotașilor le aduc la cunoștință că nu am garnitura de chiulasă arsă, vorbim doar de condens nu și de antigel ajuns pe căi neortodoxe în evacuare.

antiger, pardon antigel

Pacatos frigul asta venit de la rusi si pagubos... asa ca o sa iau pe rand cateva situatii cu care va puteti intalni in diminetile geroase si-o sa incerc sa va explic ce sa faceti dar mai ales ce sa nu:

- ai dat la cheie, a pornit si, suprinzator, temperatura lichidului de racire urca la 90 grade atat de repede incat te miri de-atata eficienta. La acest fenomen se adauga (sau nu) faptul ca nu baga caldura in habitaclu. Asta e semn ca antigelul nu-si mai face treaba si pe undeva ai un dop de gheata care impiedica lichidul de racire sa treaca prin tot circuitul. Daca temperatura nu urca peste 90 de grade, roaga-te sa nu fi crapat nimic si mergi cu masina direct la service, ai nevoie urgenta de schimbarea antigelului. Daca temperatura urca peste 90, opreste si ia-o pe platforma. Economia de 100 lei (cam atat e tariful la platforma in oras, de oriunde pana oriunde) daca incerci sa fortezi sa te duci pe roti te poate costa motorul.

- ai motor diesel, dai la cheie, electromotorul invarte dar masina porneste greu sau deloc. Nu insista pana moare bateria, ai bujiile incandescente duse si pe frigul asta motorina nu se-aprinde fara ajutor. In timp ce stai si te-ntrebi ce-i de facut, incearca sa-ti amintesti daca nu cumva inca de cand iarna era miloasa si ne mangaia cu zero grade masina nu-ti mai "fura cheia din mana" si pornea mai greu. Eh, ala era primul semn c-ai pus-o de bujii. De-acum, probabil, trebuie sa schimbi si releul. Sa nu speculam care pe care s-au ars, releul pe bujii sau bujiile pe releu, insa daca situatia pornirii greoaie dureaza de mai mult timp sunt sanse mari sa fie de schimbat ambele.

- dai la cheie si auzi un vaicarit de fiare prin maruntaiele masinii. Cel mai probabil ai un ulei care a cedat in fata iernii si s-a congelat pe fundul baii. Nu insista s-o pornesti, fier-pe-fier nu-i o idee buna. Asteapta sa iasa soarele si s-o incalzeasca nitel, cel mai probabil ai nevoie doar de cateva grade in plus. Teza pe care o aud din ce in ce mai des "da-i o cheie sa rupa uleiul" e o tampenie, uleiul congelat nu se sperie de cheie si oricum nu asigura ungerea. Data viitoare cand alegi uleiul pune ceva cu 5 in fata lui W, daca stai la Miercurea Ciuc pune cu 0 (zero). Daca si la numai -10 grade tot auzi scarsnete metalice, du-te la service, chiar a crapat ceva. 

- daca ai turbina si dupa pornirea la rece auzi un tiuit ascutit si te stii cu musca pe caciula in privinta uleiului utilizat afla ca turbina se invarte pe uscat si va crapa daca nu te duci repede service. In niciun caz nu incerca s-o inviorezi c-o talpa cum faceai la Dacie.

Deocamdata atat, daca-mi mai aduc aminte ceva o sa editez textul, daca aveti intrebari nu va sfiiti.

Apa + ger = dop

A venit frigul.

Mie nu-mi trebuie termometru ca sa stiu cate grade-s afara, numar apelurile telefonice matinale, cate apeluri cam tot atatea grade pe minus.

De ce?

Pentru ca pe ger, chiar si masini altfel in buna conditie tehnica refuza sa porneasca.

Cum asa? 

Pai prea putini posesori de autoturisme respecta niste reguli foarte simple de exploatare a masinii la temperaturi extreme:

- inainte de a opri motorul, stinge farurile, opreste aeroterma, degivrarea si incalzirea din scaune, astfel incat atunci cand pui contactul dimineata sa nu consumi putinul curent din baterie cu consumatorii nefolositori pornirii (toate bateriile, si noi si vechi sufera la frig... unele mai putin, altele mai mult)

- evita sa faci drumuri scurte, atat de scurte incat motorul sa nu mearga in temperatura cel putin 5-10 min. De ce? Pentru ca din arderea combustibilului rezulta, printre altele, apa. Daca motorul nu a ajuns in temperatura apa condenseaza pe cilindrii in loc sa se evapore si sa iasa pe evacuare. Din cilindri apa ajunge in ulei si acolo ramane. Apa + ger = dop. Daca esti nevoit sa faci drumuri scurte, cand ajungi la destinatie lasa masina sa mearga in relanti 5-10 minute dupa ce motorul ajunge in temperatura. Platforma si service-ul sunt mai scumpe decat combustibilul.

- tot drumurile scurte (cu consumatori multi in functiune - aeroterma, degivrare, faruri) sunt cauza pentru care pana si cei mai pricopsiti acumulatori isi dau duhul iarna. Da-i timp bateriei sa se incarce in mers dupa efortul depus la pornire, daca nu... nu te mira.

- iarna tine rezervorul cat de plin poti, nu lasa sa scada nivelul combustibilului sub jumatate. Pe peretii goi si reci ai rezervorului se formeaza... ai ghicit: condens. Apa + ger = dop.

- alimenteaza doar din statii cu renume, daca vara mai poti sa pui si-o motorina mai dubioasa, iarna aceasta economie poate sa te coste scump. Apa + parafina + ger = dop

- cand dai la demaror tine ambreiajul apasat chiar daca masina e scoasa din viteza, o sa fii uimit de rezultat :-)

- nu-i da talpa imediat ce a pornit, motorul e rece, uleiul e mai vascos, e ca si cum te-ar trezi cineva dimineata si te-ar scoate in zapada in pijama si papuci sa alergi prin parc...

- la temperaturi foarte scazute, antigelul se contracta destul de mult, suficient cat sa scada sub nivel si sa se aprinda martorul la bord. Deci, cu motorul rece completati antigelul pana la semnul de maxim - nici nu mai mai obosesc sa zic de concentratie ca-i de la sine inteles.

Daca respectati toate regulile de mai sus si cu toate acestea masina se incapataneaza sa nu porneasca, inseamna ca ceva piese se cer schimbate.

Sa-ncepem cu cele mai putin costisitoare:

- bujiile: n-ai bujii bune, NU PORNESTE - valabil si la diesel si la benzina

- acumulatorul - n-ai curent, nu porneste

- filtrul de combustibil - ai apa = ai dop = nu porneste

Pentru defecte mai grave de atat va recomand diagnoza in service deoarece nici Mama Omida nu va poate ajuta prin telefon.


Bafta la pornire si vremuri mai calde va urez :-)

p.s. desi seamana, masina din fotografie nu-i a mea :-)

Stimate candidat

care aplici fara noima la toate joburile care apar pe net, da-mi voie sa te aduc cu picioarele pe pamant.

Vanzarea de piese auto este un domeniu specializat, trebuie sa stii sa folosesti programele originale de identificare si programele furnizorilor, trebuie sa ai cunostinte de mecanica auto.

In magazinul de piese auto clientul nu vine si zice "Dati-mi, va rog, un filtru de aer cod XXX" ci "Am si eu un Golf, vreau filtre si ulei". Ce filtre, de care ulei si cat e treaba ta sa stii.

Iar cand din CV-ul tau vad c-ai terminat "management", ai lucrat ca agent de vanzari la iaurt si vrei 500 de euro ca "consultant vanzari piese auto" ma-ntreb cu toata seriozitatea daca stii sa citesti deoarece anuntul e FOARTE limpede si cere "experienta in domeniu".

Bine, inteleg, esti istet si inveti repede dar nu poti sa ceri 500 de euro pentru promisiunea pe care sustii c-o reprezinti.

Nu da nimeni 500 de euro pe-un UCENIC, d'aia stimabile genial absolvent mai lasa din pretentii si accepta un job in care sa capeti experienta ca sa poti peste cativa ani sa ceri 500 de euro si sa gasesti pe cineva dispus sa ti-i dea.

Io accept ca o prim-solista are salariu 1000 de euro la Opera dar io n-as angaja-o la service nici pe 5 lei pentru ca ceea ce stie ea sa faca mie nu-mi foloseste. Pricepi?

Pe domnisoarele manicuriste care au aplicat la job n-o sa le intreb daca au ridicat vreodata capota masinii ci ceva mult mai simplu: ce inseamna cifra de la pozitia P2 din certificatul de inmatriculare? Iar pe doamnele contabile si economiste le-as intreba: care bani, care NIR-uri, care facturi daca nu-s in stare sa vanda nimic?

Imi permit sa traduc din romana in romana:

- "mentine relatia cu furnizorii" nu inseamna ca-i invita la cafea si-i tine de povesti ci ca face comenzile, primeste si verifica marfa, mediaza (pana la un punct) neintelegerile aparute

- "identifica piesele" nu inseamna sa caute codurile pe raft cu o foaie printata in mana ci sa afle care-s codurile plecand de la seria de sasiu

- "consiliaza clientul" nu se refera la psihologie ci la recomandarea celei mai bune variante pentru masina lui

- "cunostinte de mecanica" nu inseamna ca stie ca masina are motor, cutie de viteze si caroserie ci ca stie unde-i sonda lambda si mai ales ce-i aia. 

"Marsalier", "debilmetru", "chiuloasa" sunt excluse din vocabular!

Dragi candidati, aplicand haotic la orice job apare pe net NU veti gasi un loc de munca ci va veti scadea sansele pentru ca un CV care l-a enervat sau l-a facut sa se tavaleasca pe jos de ras pe angajator va ajunge direct la gunoi.

Va urez somaj usor :-)

p.s. Stiu ca e de cacat ce-o sa spun dar am angajat un flacau "recomandat". De ce? Pentru ca era singurul calificat :-)

Facerea de bine...

Toată lumea are mașină. Toată lumea. 

Unii au chiar limuzine, cumpărate pe bani puținii de la alții mai deștepți care au înțeles că întreținerea lor e costisitoare.

Surprizele neplăcute rareori întârzie să apară, ocazie cu care noii proprietari constată că reparația costă mai mult decât au dat pe mașină.

Acesta este momentul cheie în care încep ”negocierile” in service:

- Dar n-am putea s-o lipim/ curățăm/ cârpim?

- Second hand n-aveți?

- Cât mai pot să merg cu ea așa?

Iar de astăzi răspunsurile la întrebările de mai sus sunt:

- Nu cârpim nimic, piesa compromisă SE SCHIMBĂ cu alta nouă pentru că numai așa îți pot garanta calitatea lucrării

- Dacă doriți să montați piese second-hand vi le procurați singuri și le montați oriunde doriți dar aici nu pentru că ar trebui să vă iau banii pe manoperă indiferent dacă piesa funcționează sau nu riscând să vă produc o profundă nemulțumire

- Între 50 de metri si X km, motiv pentru care mașina nu va părăsi service-ul până nu semnați o hârtie prin care declarați că ați înțeles care sunt riscurile la care vă expuneți.

O să mă întrebați de ce m-agit așa de tare, ce-i nou în asta?

Noi sunt două experiențe neplăcute de dată recentă:

- una referitoare la un Opel, târnosit ca vai de mama lui, plimbat pe la toți mecanicii de șanț din Pitești și împrejurimi, cu o șaiba de 5 mm bagată pe tija turbinei, cu EGR-ul îngropat în mâzgă și cu rezervorul plin de ”meduze” de la combustibilul ”procurat” de pe te miri unde. Mașina asta abia a venit în service scoțând un fum care, în alte țări, ar fi alertat autoritățile de mediu. Mama răniților - care am fost (dar nu mai sunt), a încercat să aducă mașina în stare de funcționare cu minimum de costuri, reparând ce-au stricat alții și curățând fiecare piesă în parte. Desigur că, deși nu mai scotea fum, turbina lucra normal și rezervorul fusese curățat, partea de injecție încă mai suferea de pe urma ”mucilor” folosiți pe post de combustibil, motiv pentru care am propus o curățare de injectoare. Răsplata a fost un scandal monstru din pricină că mașina ”nu trage de toți caii ei”...

- cealaltă mașină, venită tot după ce-a fost maltratată prin alte locuri are un injector blocat care costă 1500 lei. Proprietarul mi-a spus că el nu dă 350 de euro ca să repare o mașină de 3000 și mi-a cerut să i-o asamblez la loc cum a fost. Evident că mașina merge la fel de prost ca înainte... doar că acum e din vina mea.

Din aceste motive și din multe altele pe care nu mai stau să le înșir aici, anunț onorata clientelă că:

- NU-mi mai pierd timpul cu mașini compromise de alții la care trebuie întâi să ghicesc ce-a fost în mintea tuturor proștilor care le-au chinuit ca abia apoi să mă apuc de treabă, muncind de 2 ori, întâi ca să repar ce-au stricat ei și abia apoi ca să repar defectele reale ale mașinii pentru că niciodată stimate client nu-mi vei plăti timpul investit deoarece ți se va părea mult.

- NU fac improvizații, NU cârpesc, NU inventez pentru că rezultatul nu va fi 100% și, în ciuda eforturilor mele, nu vei fi satisfăcut și, personal, prefer un client refuzat unuia nemulțumit.

 

Mokka

Mi-a dat de gândit o fază întâmplată acum vreo doua zile: mă sună o doamnă (gresind adrisantul, vorba lui Caragiale) și întreabă de un tip pe care îl cunosc. Având în vedere că luase numărul meu dintr-o revistă de publicitate îi zic, mai în glumă, mai în serios:

- Pe E... îl găsiți la 072x.xxx.xxx , la noi puteți suna pentru revizii la mașină, reparații...

La care doamna zice:

- Aaaa, dacă-i gratis venim și mâine !!!

Muahahahahaha, ia să vedem ce-nseamnă asta:

- ori ai nevoie de revizie dar n-o faci până nu dai de mokka, ceea ce-i imposibil deoarece nimeni n-o să-ți ofere consumabilele pe ochi frumoși și-n timp ce aștepți oferta vieții ți se duce motorul de râpă

sau

- n-ai nevoie de revizie, pentru că tocmai ai facut-o, dar dacă-i mokka nu poți refuza așa că mai schimbi odată filtrele și uleiul degeaba.

Măi oameni buni, fiți rezonabili: intr-o economie de piață NU EXISTA MOKKA.

Ceea ce pare să fie mokka se plătește cu vârf și îndesat.

Orice obiect extrem de ieftin prin comparație cu pretul normal e de calitate îndoielnică - e destul să reflectezi la materie primă, manoperă și transport ca să-ți rezulte că pur și simplu NU SE POATE.

OFERTĂ înseamnă o reducere de 5-25%, rareori mai mult, NU face nimeni pomeni. Toate societățile comerciale au cheltuieli, salarii, chirii, materii prime. Opriți-vă o clipă din frenezia ”gratuităților” și întrebați-vă de ce v-ar cadorisi oricare dintre aceste firme cu mai mult de un pix, o brichetă sau altă jucărică promoțională.

În goana după cai verzi pe pereți omitem două lucruri:

- oricât ar fi de ieftin un obiect nu-l cumpăr dacă nu-mi trebuie ca să nu-mi umplu casa cu chestii inutile

- un obiect de calitate durează de 3-5 ori mai mult decât unul ieftin și prost, așa că inmulțiți orice ieftinăciune cu 3 ca să aflați prețul real și-o să constatați că numai ieftin nu e.

De ce prea puțini sunt dispuși să plătească un preț corect pe un obiect/ serviciu de calitate? Între ”mari fițe prea scumpe” și ”tunuri prea ieftine” ar trebui să existe o categorie de mijloc și-n multe cazuri chiar există, necazul e că n-o vrea nimeni, cei cu bani îs prea megalomani pentru un preț decent, ceilalți preferă mult-și-prost.

De ce vreți să perpetuăm la infinit practicile comerciale ”de păcălire” a clientului? Eu refuz să mă prostituez, așa că dacă ceva, orice, costă 100, n-o să-ti spun ca ”face 120 dar... așa, pentru tine, o las la 100”. Nu vreau!

De ce aproape în fiecare român zace ascuns un mic bișnițar care trebuie ”să facă” pe cineva ca să se simtă împlinit și-n acelați timp fobico-paranoic că ceilalți vor ”să-l facă” pe el?

La polul opus se află o situație la care am asistat (n-o să dezvălui unde din motive pe care le veți înțelege imediat):

- am nevoie de X pentru mașina mea - zise clientul

- avem ”aia”- vârf de gamă la 50 de lei, ”ailaltă” la 46 și ceva mai slăbuț la 30 - i s-a răspuns

- hai dom-le că n-are cum să fie numai 50, precis e proastă piesa - se încăpățână clientul

- păi știți, spuse vânzătorul cam încurcat dar pe fază, ar mai fi ceva la 120, dar mi se pare cam scumpă...

- aia e bună - zise clientul mulțumit și cumpără cu 120 piesa de 50... ca oricum aia era cea mai buna și deloc întâmplător cea mai scumpă, dar nu suficient de scumpă pentru fițele clientului.

De ce vreți să fiți maltratați și luați de fraieri dragi consumatori?

De ce ne cereți să recurgem la stratageme de 2 lei?

De ce vă rugați să fiți păcăliți de șmecherii fără scrupule?

De ce?

Nu ești singur pe lume, economia e ca un organism viu: tu lucrezi la fabrica de frigidere, Gigel face pâine, Ionel face pantofi, Ana are frizerie. Tu vrei bani pe frigider, Gigel vrea si el ceva pentru pâine și nici Ionel nu dă pantofii mokka. Dacă tu, Gigel și Ionel nu plătiți prețul corect la frizerie, Ana n-o să aibă destui bani pentru frigider, pentru pâine și pentru pantofi și-o să stea cu mâna întinsă la mokka și reduceri. Așa că în lipsă de clienți tu n-o să-ți iei leafa iar Gigel și Ionel o să lase din preț, o să încasați din ce în ce mai puțin și-o să plătiți așișderea. Ana va fi tot mai săracă și voi o să sărăciți împreună cu ea. Până când? Până o să crape 2-3 dintre voi și-atunci, ducând în cârcă șomerii lăsați pe drumuri de Gigel și Ionel, pe tine și pe Ana, o să plângem toți că-i criză.

Trăiască mokka, speranța românului pentru mai mult!