Sa faci ce zice popa...

nu ce face el.
aka
Cizmarul n-are pantofi, croitorul n-are nădragi și mie nu mi-a pornit mașina.

Pe scurt, mașina mea, care e în perfectă stare tehnică deoarece sunt maniacă (oricine mă cunoaște poate depune mărturie) s-a hotărât într-o dimineață, după o noapte geroasă, să nu mai pornească. 1-2-3 chei, brîîîm, brîîîm, nimic.
Între timp bateria (care nu mai e fată mare la cei 7 anișori ai ei) a decis și ea să nu mai colaboreze...
Pentru că n-aveam timp de investigații am lasat-o acasă și am plecat, bombănind, cu taxiul.
Convinsă că-i de vină bateria, am lăsat-o-n pace încă vreo două zile (tot geroase și alea) iar sâmbătă (pe la 3-4 grade pe plus) i-am dat curent de la mașina soțului meu... numai că... stupoare... motorul dădea să pornească și după 2-3 învârtituri se oprea inexplicabil... Ghinion, nu-i acumulatorul...  Ce poate fi?

N-o să vă plimb prin toate scenariile apocaliptice care mi-au trecut prin minte, o să trec direct la: ”mama ta de mașină, dacă așa te porți tu cu mine... îți dau cheie până ori mori, ori pornești”... zis și făcut.

La a nuștiucâta cheie (când aveam deja neuronii pe moațe) motorul a pornit șovăielnic, a mers un pic stil ”Dacia înnecată cu matrafox” (BTX pentru cunoscători) și apoi s-a oprit fâsâind ca un balon înțepat... pe țeava de eșapament ieșea un firicel subțire de abur...
Am mai lăsat-o la soare vreo oră, i-am pus din nou bornele la bateria Varta de 74Ah (gigantică pentru mașina mea) și...
La prima cheie motorul a pornit din nou, destul de ezitant, dupa care s-a auzit un pocnet ca de pistol și din țeava de eșapament a sărit un dop de gheață.

Da, da, știu, eu sunt cea care v-a ținut teoria condensului... dar în seara dinainte de prima ”nepornire” m-am grăbit și cheie-3km-cheie... toba s-a umplut de apă iar pentru că țeava intermediară de eșapament este mai jos decât toba când am oprit motorul condensul s-a scurs lin încotro l-a chemat gravitația și până dimineață a înghețat bocnă.

Înainte de a continua povestea trebuie să vă trimit la titlul postului... nu faceți ca mine care în lipsă de altă soluție mi-am practicat două găurici (de 2 mm diametru) în punctele cele mai de jos ale tobei în dreptul celor două tevi de evacuare.
De-atunci mă tot minunez câtă apă rezultă din arderea câtorva litri de benzină.

Trăiască primăvara și drumurile lungi...


p.s. Cârcotașilor le aduc la cunoștință că nu am garnitura de chiulasă arsă, vorbim doar de condens nu și de antigel ajuns pe căi neortodoxe în evacuare.